çÌÁ×ÎÁÑ/

éÎÏÓÔÒÁÎÎÙÅ ÑÚÙËÉ /

Notiunea si clasificarea actelor juridice civile

INTRODUCERE

Naşterea unui raport juridic civil concret presupune existenţa unei norme juridice civile ca premisă necesară şi obligatorie prin care raporturile sociale devin raporturi juridice abstracte, precum şi producerea unui fapt juridic de care legea civilă leagă naşterea modificarea sau stingerea unui raport juridic civil concret.

Devin izvoare ale raporturilor juridice civile concrete numai acele fapte de care norma juridică civilă leagă producerea de efecte juridice, ele devenind prin aceasta fapte juridice.

Se poate concluziona că prin izvor al raportului juridic civil concret se Ïnţelege o Ïmprejurare (act sau fapt) de care legea civilă leagă naşterea modificarea sau stingerea unui raport juridic civil concret.

Definiţia actului juridic civil

Prin act juridic civil se Ïnţelege manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice adică de a naşte, modifica, transmite sau stinge un raport juridic civil concret.

Din această definiţie rezultă că actul juridic prezintă următoarele elemente caracteristice:

1.                 Actul juridic este Ïnainte de toate, o manifestare de voinţă a unei sau mai multor persoane fizice sau juridice;

2.                 Manifestarea de voinţă este făcută cu intenţia de a produce efecte juridice respectiv de a crea, modifica, transmite sau stinge raporturi juridice civile concrete.

ïn literatura de specialitate, practica judiciarăÁ şi chiar Ïn legislaţia civilă termenul de act juridic este folosit Ïn două sensuri. ïntr-un prim sens actul juridic desemnează Ïnsăşi manifestarea de voinţă Ïn scopul de a produce efecte juridice, adică Ïnsăşi operaţia juridică ce se Ïncheie (negotium). ïn cel de al doilea sens, actul juridic desemnează Ïnscrisul constatator al operaţiunii juridice (innstrumentum) făcute de părţi Ïn vederea pronunţării unui mijloc de probă Ïntr-un eventual litigiu.

Pentru evitarea oricăror confuzii cu privire la cele două accepţiuni este indicat ca termenul de act juridic să fie folosit pentru desemnarea operaţiei juridice (negotium), iar pentru desemnarea Ïnscrisului constatator ale acestei operaţii juridice (instrumentum) să fie utilizat termenul de Ïnscris.

Clasificarea actelor juridice civile

Concepţia de act juridic civil este rezultatul unui proces de generalizare şi abstractizare a trăsăturilor comune tuturor actelor juridice civile care se Ïnt×lnesc Ïn circuitul civil.

Datorită regimului juridic diferit pe care Ïl au diferite categorii de acte juridice civile, at×t Ïn literatura de specialitate, c×t şi Ïn practica judecătorească s-a considerat necesar şi util să se facă clasificarea actelor juridice civile.

La baza clasificărilor actelorÁ juridice stau criterii variate cum ar fi numărul părţilor Ïntre care se Ïncheie actul, conţinutul, cauza, forma, modul de executare, efectele actelor etc.

ïn continuare vor fi Ïnfăţişate principalele categorii de acte juridice civile:

1.     Acte juridice unilaterale, bilaterale şi multilaterale.

Această clasificare are la bază criteriul numărului părţilor participante la actul juridic.

Actele juridice unilaterale sunt produsul manifestării de voinţă a unei singure părţi.

Actul juridic bilateral reprezintă voinţa concordantă a două părţi, iar cel multilateral este rezultatul acordului de voinţă a trei sau mai multe părţi.

Actul juridic unilateral fiind rezultatul voinţei unei singure părţi sunt mai rare. Intră Ïn această categorie testamentul, promisiunea publică de recompensă, acceptarea unei moşteniri, renunţarea la moştenire, confirmarea unui act juridic anulabil etc.

Actele bilaterale şi multilaterale se mai numesc convenţii sau contracte, termeni echivalenţi şi folosiţi unul pentru altul Ïn limbajul juridic curent. Sunt acte bilaterale, spre exemplu, contractul de v×nzare-cumpărare, contractul de schimb, contractul de donaţie, contractul de Ïmprumut etc. Exemplul tipic de contact multilateral este contractul de societate civilă.

Clasificarea actelor juridice Ïn unilaterale şi bilaterale nu trebuie confundată cu clasificarea contractelor Ïn unilaterale şi bilaterale. Astfel, unilateral care este un act juridic bilateral, fiind rodul voinţei a două părţi, dă naştereÁ la obligaţii numai pentru una din părţi, cum este spre exemplu contractul de donaţie, Ïmprumut de folosinţă, pe c×nd contractul bilateral sau sinalagmatice dau naştere la obligaţii pentru ambele părţi, precum ar fi, contractul de v×nzare-cumpărare, contractul de schimb etc.

Rezultă, aşadar, că Ïn timp ce toate contractele, inclusiv cele unilaterale, fac parte din categoria actelor juridice bilaterale sau multilaterale, Ïn schimb, actele juridice unilaterale nu sunt contracte, ele fiind rezultatul manifestării unilaterale de voinţă.

Clasificarea actelor juridice Ïn unilaterale, bilaterale şi multilaterale prezintă importanţă sub aspectul aprecierii valabilităţii lor din punct de vedere al voinţelor. Astfel, actele unilaterale sunt valabile prin manifestarea voinţei unei singure părţi, Ïn timp ce pentru valabilitatea actelor bilaterale şi multilaterale trebuie să existe două sau mai multe voinţe juridice.

Regimul juridic al viciilor de consimţăm×nt este diferit, Ïn funcţie de cele două categorii de acte. ïntr-adevăr eroarea ca viciu de consimţăm×nt se poate Ïnt×lni at×t la actele unilaterale, c×t şi la cele bilaterale şi multilaterale, pe c×nd dolul şi violenţa se Ïnt×lnesc de regulă, numai la actele bilaterale şi multilaterale.

2.     Acte juridice cu titlu gratuit şi acte juridice cu titlu oneros

La baza acestei clasificări stă scopul urmărit de părţi la Ïncheierea actului juridic civil.

Actele cu titlu gratuit sunt actele prin care se procură uneia din părţi un folos patrimonial ca aceasta din urmă să fie obligată, la r×ndul ei, la un echivalent. Sunt acte cu titlu gratuit, testamentul, donaţia, comodatul, mandatul gratuit etc.

La r×ndul lor actele cu titlu gratuit se Ïmpart Ïn libertăţi şi acte dezinteresate. Libertăţile sunt acte cu titlu gratuit prin care o persoană Ïşi micşorează propriul său patrimoniu, fără a primi Ïn schimb un echivalent cum este, de pildă, donaţia. Actele dezinteresate sunt acele acte prin care o persoană face alteia un serviciu, fără a micşora